Viața cotidiană și profesională
Observăm din ce în ce mai mult că automatizările și tehnologia ne acaparează viața de zi cu zi, în frunte cu inteligența artificială (AI). Dacă până acum câțiva ani anumite joburi erau esențiale pentru piața muncii din Europa, acestea au fost înlocuite treptat de automatizări, cu scopul de a ne ușura viața.
De exemplu, în medie, aproximativ 84% dintre angajații companiilor de tech la nivel mondial folosesc modele de inteligență artificială; evident, doar 20%-30% din munca generată de aceste modele este folosită direct, restul având nevoie de o verificare intensă. La nivel global, peste un miliard de oameni folosesc AI zilnic pentru task-uri ce țin de asistență digitală, divertisment, navigație, comunicare și generare de conținut.
Scurtă istorie a inteligenței artificiale
În anul 1950, matematicianul Alan Turing a publicat o lucrare cu titlul „Computing Machinery and Intelligence", în care vorbea despre capacitatea de a crea calculatoare care pot „gândi". Astfel a luat naștere „Testul Turing" — dacă un calculator poate purta o conversație care să nu poată fi distinsă de una purtată cu o persoană reală, atunci el poate „gândi".
În perioada anilor '70–'90, cercetătorii s-au lovit de obstacole legate de puterea de calcul și limitele algoritmilor. Agențiile guvernamentale și-au pierdut interesul și au scăzut finanțarea. În 2017, industria AI a fost revoluționată prin apariția LLM-urilor. Din 2020 au apărut modele precum GPT-3, DeepSeek, Gemini și multe altele.
AI în viața de zi cu zi
Simplul fapt că deschidem telefonul prin recunoaștere facială sau că ne folosim de Google Maps pentru a naviga sunt exemple de automatizări pe care le utilizăm zilnic. AI-ul a devenit un fel de asistent invizibil care s-a integrat atât de natural în rutina noastră.
Gândiți-vă la cum a început să arate o casă obișnuită astăzi: becurile care se aprind singure când intri în cameră, aspiratoarele robot sau boxele inteligente — în spatele tuturor acestor lucruri stă tot inteligența artificială.
Pericolele și impactul negativ
Unul din cele mai mari pericole este legat de intimitatea noastră. Toți algoritmii știu exact ce ne place, deoarece adună o multitudine de informații despre noi. Dacă acestea ajung pe mâini greșite, pot fi folosite pentru a ne manipula.
O altă problemă majoră este conținutul fals sau „deepfake-urile". Devine din ce în ce mai greu să ne dăm seama ce e adevărat și ce e fals pe internet. Un alt aspect negativ este dependența și lenea mentală — dacă ne obișnuim ca AI-ul să ne rezolve problemele, riscăm să pierdem gândirea critică.
Cum stă Europa
UE a venit cu prima lege serioasă din lume pentru reglementarea AI — AI Act. Sistemele AI de risc mare trebuie verificate atent înainte să fie lansate. Sistemele de tip „social credit" sunt complet interzise. Europa vrea ca noi să controlăm tehnologia, și nu ea pe noi.
O idee bună ar fi crearea unei instituții europene — un fel de „Poliție AI" — care să supravegheze non-stop mediul online și să acționeze în cauze concrete.
